Suntem morți cu toții

În laboratorul lui Lee Byeong-chan, o elevă suferă o mușcătură aparent inofensivă. În scurt timp, o boală se răspândește în tot liceul, provocând o baie de sânge.

Cei infectați se înmulțesc constant. Nam On-jo și Lee Cheong-san încearcă să se salveze lângă ceilalți refugiați într-o sală de clasă, dar nu sunt în siguranță mult timp.

Un membru al grupului este atins în lupta contra unui zombi, iar Lee Na-yeon cere să fie dat afară. În exterior, epidemia înghite întregul oraș.

Doi elevi au nevoie de un celular, așa că-și iau inima în dinți și pleacă spre cancelarie. Byeong-chan îi transmite informații vitale polițistului Song Jae-ik.

În oraș se declară legea marțială. Cheong-san se separă de restul grupului, iar On-jo încearcă să-l găsească folosind o dronă.

Grupul își croiește drum spre Cheong-san și scapă de zombi folosindu-se de sunete, însă apare un nou pericol. Nam So-ju evadează din carantină.

Elevii demarează cel mai periculos plan de până acum pentru a ieși din sala de muzică și a ajunge pe acoperiș. Altundeva, Jae-ik are probleme.

Jae-ik și echipa sa dau peste o elevă de la liceu. Na-yeon își face curaj și își înfruntă colegii. Aflați în jurul focului, membrii grupului încep să se destăinuie.

În urma problemelor apărute în tabără, soldații își schimbă perspectiva asupra virusului. Cei din grup hotărăsc să avanseze sub paravanul furtunii.

Sala devine rapid o capcană pentru cele două echipe de supraviețuitori recent reunite. Jurnalele video ale lui Byeong-chan indică o soluție drastică pentru criză.

Un protector-surpriză asigură evacuarea grupului spre următoarea oprire, dar Yoon Gwi-nam nu se află departe. Armata ia o decizie crucială.

Elevii ajung în tabăra de carantină și toți sunt copleșiți de pierderi tragice. Câteva luni mai târziu, aceștia se agață de speranța că mai există un supraviețuitor.